Taxe crypto România 2026: ghidul complet pentru investitori
Cât plătești la stat pentru câștigurile crypto în România: impozit 16% din 2026, CASS pe trepte, praguri de scutire, termen 25 mai și raportarea automată DAC-8.
Anul 2026 a schimbat fundamental regulile jocului pentru investitorii crypto din România. Impozitul a crescut de la 10% la 16%, iar platformele au început să raporteze automat fiecare tranzacție către ANAF. Declararea corectă a trecut din categoria "recomandat" în categoria "obligatoriu, pentru că fiscul oricum știe".
Acest ghid acoperă tot cadrul impozitului pe criptomonede: ce lege se aplică, cât plătești (aceleași reguli pentru taxe pe Bitcoin, Ethereum sau orice alt activ digital), ce e taxabil și ce nu, care sunt scutirile și ce termene trebuie respectate. La final găsești și răspunsurile la cele mai frecvente întrebări.
Baza legală: Art. 116 din Codul Fiscal
Contrar unui mit persistent, fiscalitatea crypto din România nu este o zonă gri. Câștigurile din transferul de monedă virtuală sunt reglementate explicit de articolul 116 din Codul Fiscal, la categoria venituri din alte surse. Formula e directă: iei câștigul net, adică diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție, și aplici cota de impozit.
Cât este impozitul: 10% pentru 2025, 16% din 2026
Prin Legea 239/2025, cota de impozit pe venit a crescut:
2025 — Cota de impozit: 10%; Se declară până la: 25 mai 2026 (termen trecut; se poate depune rectificativă)
2026 — Cota de impozit: 16%; Se declară până la: 25 mai 2027
Saltul de la 10% la 16% înseamnă taxe cu 60% mai mari. Dacă ai avut câștiguri în 2025 și nu le-ai declarat până pe 25 mai 2026, soluția legală este declarația rectificativă: plătești impozitul și dobânzile, dar eviți penalitatea de nedeclarare, cea mai scumpă componentă.
Contribuții: pensia zero, sănătatea pe trepte fixe
Vestea bună întâi: pentru veniturile din crypto, contribuția la pensie (CAS) este zero. Câștigurile nu sunt considerate venituri din muncă, deci nu generează nici obligații, nici drepturi de pensie.
Contribuția la sănătate (CASS) însă se datorează, dar atenție la mecanism: nu este un procent din câștig, ci o sumă fixă pe trepte de venit.
sub 24.300 lei — 0 lei dacă ai alt venit asigurat (ex. salariu); 2.430 lei dacă crypto e singurul venit
24.300 - 48.600 lei — 2.430 lei
48.601 - 97.200 lei — 4.860 lei
peste 97.200 lei — 9.720 lei (plafon maxim)
Plafonul de 9.720 lei este maximul absolut: la un câștig de 100.000 de lei sau de un milion, contribuția rămâne aceeași. De aici un paradox interesant: cu cât câștigul crește peste plafon, cu atât rata efectivă totală de taxare scade.
Un calcul complet, pe cifre
Să zicem că ai cumpărat Bitcoin de 200.000 de lei și l-ai vândut cu 300.000 de lei în 2026.
Câștig net: 100.000 lei
Impozit pe venit: 16% x 100.000 = 16.000 lei
CASS: câștigul depășește 97.200 lei, deci contribuția maximă de 9.720 lei
Total taxe datorate: 25.720 lei
Ce este taxabil și ce nu
Sub incidența articolului 116 intră criptomonedele clasice (Bitcoin, Ethereum), stablecoins (USDT, USDC), NFT-urile și tokenurile din jocurile play-to-earn. Nu intră monedele fiat, punctele de loialitate sau monedele din jocuri care se pot converti doar în interiorul jocului.
La fel de important e momentul în care se naște obligația fiscală:
Generează impozit — Vânzarea crypto pe lei, euro, dolari; Plata cu crypto pentru bunuri sau servicii
Zonă gri — Swap-urile crypto-crypto (vezi nuanța de mai jos)
Nu generează impozit — Cumpărarea de crypto cu lei; Păstrarea pe termen lung (hodl); Mutarea între portofelele proprii
Regula de aur: contează data tranzacției, nu data retragerii banilor în cont. O vânzare pe euro rămasă pe platformă e la fel de impozabilă ca una retrasă în bancă.
La swap-uri, două nuanțe esențiale. Prima: interpretarea generală în România este că schimbul în sine nu se impozitează, însă ANAF nu a publicat o îndrumare oficială dedicată, deci rămâne o zonă gri, iar unii contribuabili aleg varianta prudentă și impozitează fiecare swap ca pe o vânzare. A doua: indiferent de abordare, costul de achiziție inițial se transferă asupra monedei primite, nu se resetează. La un lanț de swap-uri, exact acest transfer de cost face diferența dintre un calcul corect și unul care explodează la control; îl parcurgem pe cifre, pas cu pas, în capitolul despre evenimente fiscale și swap-uri din curs.
Iar la pierderi, regula care surprinde pe toată lumea: pierderile nu se scad din câștiguri. Declarația Unică nu are rubrică pentru ele. Se impozitează suma câștigurilor, indiferent de tranzacțiile pe minus.
Scutirea de 200 / 600 de lei
Scutirea de 200 RON per tranzacție și 600 RON pe an este singura prevăzută de lege și are două condiții cumulative: fiecare câștig per tranzacție sub 200 de lei ȘI totalul anual al câștigurilor sub 600 de lei. Ambele simultan. Cinci câștiguri a câte 150 de lei trec de prima condiție, dar totalul de 750 depășește pragul anual, deci se impozitează întreaga sumă de 750 de lei, nu doar diferența.
Venituri pasive: staking, airdrop, mining
Recompensele din staking, airdrops și mining-ul de hobby au un tratament comun: nu se impozitează la primire, dar au cost de achiziție zero. Când le vinzi în lei, întreaga sumă încasată e câștig impozabil, la 16%. Ce dată notezi pentru fiecare tip de venit pasiv, cum tratezi un hard fork sau un cadou în crypto și calculele complete pe fiecare scenariu, le găsești în capitolul despre venituri pasive din curs.
Mining-ul constant, cu venituri recurente de zeci de mii de lei pe an, poate fi reîncadrat ca activitate economică, cu obligația de PFA sau SRL, regimuri fiscale complet diferite. Acolo discuția cu un specialist devine obligatorie.
DAC-8: fiscul vede tot din 2026
Cea mai mare schimbare a anului nu e cota de impozit, ci vizibilitatea. Directiva europeană DAC-8, transpusă în legislația românească, obligă toate platformele crypto, de la giganții internaționali la cele locale, să raporteze automat către ANAF tranzacțiile clienților din România.
Cronologia e deja în desfășurare: platformele colectează date de la 1 ianuarie 2026, iar pe 15 martie 2027 trimit primul raport complet, cu întreaga activitate din 2026. Fiscul va avea pe masă două documente: raportul platformei și declarația ta. Și le va compara, cifră cu cifră.
Se raportează inclusiv swap-urile (ca vânzare plus cumpărare, evaluate în lei) și retragerile către portofele private, cu valoarea exactă la momentul transferului. Ideea că mutarea în cold wallet ascunde ceva e un mit: platforma raportează ieșirea și cui aparține.
Termene și declarare
Câștigurile se declară prin Declarația Unică (formularul 212), direct pe site-ul ANAF prin Spațiul Privat Virtual, la codul de venit 1023. Perioada de depunere e 1 - 25 mai, iar 25 mai este termenul limită absolut, atât pentru depunere cât și pentru plată. Documentele justificative se păstrează minimum 5 ani.
În 2026 a existat, în premieră, și o bonificație de 3% din impozitul pe venit (OUG 8/2026) pentru cei care au depus declarația și au plătit integral până pe 15 aprilie 2026. Mecanismul se poate repeta pentru declarația din 2027, deci merită urmărit calendarul fiscal din primăvară.
De unde începi, concret
Primul pas e banal, dar fundamental: o listă cu toate platformele și portofelele unde ai avut orice activitate în 2026, urmată de exportul istoricului complet de tranzacții. De aici începe orice calcul corect, iar drumul complet, de la CSV-uri la suma finală din declarație, e exact ce parcurgem în curs.
Întrebări frecvente
Cât e impozitul pe crypto în România în 2026?
16% din câștigul net, pentru câștigurile realizate din 1 ianuarie 2026. La impozit se adaugă CASS, o sumă fixă între 2.430 și 9.720 lei, în funcție de câștigul anual.
Impozitul de 16% pe crypto din 2026 se aplică și câștigurilor din 2025?
Nu. Pentru câștigurile realizate în 2025 se aplică vechea cotă de 10%; noua cotă de 16% privește doar tranzacțiile de la 1 ianuarie 2026 încolo.
Plătesc taxe dacă doar țin crypto și nu vând?
Nu. Cumpărarea și păstrarea nu sunt evenimente fiscale. Obligația apare la vânzarea pe fiat sau la plata cu crypto pentru bunuri și servicii.
Swap-ul Bitcoin - Ethereum se impozitează?
Interpretarea generală este că nu, dar în lipsa unei îndrumări oficiale ANAF subiectul rămâne o zonă gri; unii preferă abordarea conservatoare și îl impozitează. În ambele variante, costul de achiziție se transferă asupra monedei primite, iar platformele raportează fiecare swap către ANAF.
Ce se întâmplă dacă nu declar?
Prin DAC-8, ANAF primește raportul complet al platformelor. La detectare, fiscul poate recalcula cu cost de achiziție zero și adaugă dobânzi, penalități de întârziere și penalitatea de nedeclarare. Un câștig de 80.000 de lei, care declarat voluntar ar costa circa 18.300 de lei, poate ajunge la peste 50.000 de lei.
Până când declar câștigurile din 2026?
Până pe 25 mai 2027, prin Declarația Unică, la codul de venit 1023.
Acesta e cadrul general. Aplicarea lui pe cazuri reale, cu swap-uri în lanț, staking, NFT-uri, plăți cu cardul și completarea efectivă a declarației, o parcurgem pas cu pas în cursul video De la Crypto la ANAF, ediția 2026, verificat de contabili CECCAR. Iar calculul automat al câștigurilor, cu import din sute de exchange-uri și conversie la curs BNR, îl face aplicația The Crypto Support.
Conținut verificat de experți contabili certificați CECCAR. Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultanța fiscală personalizată.
Ai nevoie de raportul tau fiscal?
Importa-ti tranzactiile si primesti cifrele pentru Declaratia Unica, calculate dupa regulile ANAF.
Citeste si
5 greșeli frecvente la declararea crypto (și de ce te pot costa de trei ori mai mult)
Nu ai vândut în lei? Ai pierderi? Ești sub 600 RON? Cele 5 greșeli care aduc amenzi și penalități de la ANAF la declararea crypto, explicate cu exemple concrete.
De ce ai nevoie de un calculator de taxe crypto (și de ce Excel nu ajunge)
50+ tranzacții pe 3 platforme, curs BNR zilnic, FIFO, swap-uri raportate prin DAC-8. De ce calculul manual al taxelor crypto în Excel eșuează și ce face un calculator automat.
Declarația Unică pentru crypto: ce trebuie să știi înainte să completezi formularul 212
Cum declari crypto la ANAF prin Declarația Unică: ce documente pregătești, codul de venit 1023, termenul de 25 mai, bonificația de 3% și ce riști dacă nu declari.